Trebuie sa fii foarte puternic…

..sa poti uita ce a ales inima 

Mircea Cartarescu – „De ce iubim femeile”

De ce iubim femeile – Citit, placut 🙂

Pentru că au sâni rotunzi, cu gurguie care se ridică prin bluză când le e frig, pentru că au fundul mare şi grăsuţ, pentru că au feţe cu tră­sături dulci ca ale copiilor, pentru că au buze pline, dinţi decenţi şi limbi de care nu ţi-e silă.

Pentru că nu miros a transpiraţie sau a tutun prost şi nu asudă pe buza superioară. Pentru că le zâmbesc tuturor copiilor mici care trec pe lângă ele.

Pentru că merg pe stradă drepte, cu capul sus, cu umerii traşi înapoi şi nu răspund privirii tale când le fixezi ca un maniac.

Pen­tru că trec cu un curaj neaşteptat peste toate ser­vitutile anatomiei lor delicate.

Pentru că în pat sunt îndrăzneţe şi inventive nu din perversi­tate, ci ca să-ţi arate că te iubesc.

Pentru că fac toate treburile sâcâitoare şi mărunte din casă fără să se laude cu asta şi fără să ceară recunoş­tinţă.

Pentru că nu citesc reviste porno şi nu navighează pe site-uri porno.

Pentru că poar­tă tot soiul de zdrăngănele pe care şi le asor­tează la îmbrăcăminte după reguli complicate şi de neînţeles.

 Pentru că îşi desenează şi-şi pic­tează feţele cu atenţia concentrată a unui artist inspirat.

Pentru că au obsesia pentru sub-ţirime-a lui Giacometti.

 Pentru că se trag din fetiţe.

Pentru că-şi ojează unghiile de la picioa­re.

Pentru că joacă şah, whist sau ping-pong fără sa le intereseze cine câştigă.

Pentru că şofează prudent în maşini lustruite ca nişte bomboane, aşteptând să le admiri când sunt oprite la stop şi treci pe zebră prin faţa lor.

Pentru că au un fel de-a rezolvaprobleme care te scoate din minţi. Pentru că au un fel de-a gândi care te scoate din minţi. Pentru că-ţi spun „te iubesc” exact atunci când te iubesc mai puţin, ca un fel de compensaţie. Pentru că nu se masturbează. Pentru că au din când în când mici suferinţe: o durere reumatică, o constipaţie, o bătătură, şi-atunci îţi dai seama deodată că femeile sunt oameni, oameni ca şi tine. Pentru că scriu fie extrem de delicat, colecţionând mici observa­ţii şi schiţând subtile nuanţe psihologice, fie brutal şi scatologic ca nu cumva să fie suspec­tate de literatură feminină. Pentru că sunt extra­ordinare cititoare, pentru care se scriu trei sfer­turi din poezia şi proza lumii. Pentru că le înnebuneşte „Angie” al Rolling-ilor. Pentru că le termină Cohen. Pentru că poartă un război total şi inexplicabil contra gândacilor de bucă­tărie. Pentru că până şi cea mai dură bussiness woman poartă chiloţi cu înduioşătoare flori­cele şi danteluţe. Pentru că e aşa de ciudat să-ntinzi la uscat, pe balcon, chiloţii femeii tale, nişte lucruşoare umede, negre, roşii şi albe, par­te satinate, parte aspre, mirându-te ce mici su-

prafeţe au de acoperit. Pentru că în filme nu fac duş niciodată înainte de-a face dragoste, dar numai în filme. Pentru că niciodată n-ajungi cu ele la un acord în privinţa frumuseţii altei fe­mei sau a altui bărbat. Pentru că iau viaţa în serios, pentru că par să creadă cu adevărat în realitate. Pentru că le interesează cu adevărat cine cu cine s-a mai cuplat dintre vedetele de televiziune. Pentru că ţin minte numele actri­ţelor şi actorilor din filme, chiar ale celor mai obscuri. Pentru că dacă nu e supus nici unei hormonizări embrionul se dezvoltă întotdeau­na într-o femeie. Pentru că nu se gândesc cum să i-o tragă tipului drăguţ pe care-1 văd în tro­leibuz. Pentru că beau porcării

ca Martini Oran­ge, Gin Tonic sau Vanilia Coke. Pentru că nu-ţi pun mâna pe fund decât în reclame. Pentru că nu le excită ideea de viol decât în mintea băr­baţilor. Pentru că sunt blonde, brune, roşcate, dulci, futeşe, calde, drăgălaşe, pentru că au de fiecare dată orgasm. Pentru că dacă n-au or­gasm nu îl mimează. Pentru că momentul cel mai frumos al zilei e cafeaua de dimineaţă, când timp de o oră ronţăiţi biscuiţi şi puneţi ziua la cale. Pentru că sunt femei, pentru că nu sunt bărbaţi, nici altceva. Pentru că din ele-am ie­şit şi-n ele ne-ntoarcem, şi mintea noastră se roteşte ca o planetă greoaie, mereu şi mereu, numai în jurul lor.

Si poate ca e ultima data cand te mai ascund in bratele mele de ploi

Clipa uitata de timp

Suflet obosit, plin de bandaje

Ajuns la rascruce fara bagaje,

Nu mai am timp – timpul nu-si mai are rostul –

Nu mai am forta-n maini – mainile stiu costul –

Pentru ca daca reuseam in doi ramaneam dator

Iar acum cobor..cobor..cobor..

Mi-am pierdut calea incercand sa ma regasesc,

Iar acum tot ratacesc..ratacesc..ratacesc.

In lupta cu mine – ma dor mainile –

N-am cum sa-mi folosesc armele

Si n-am cum sa ma reneg,

Clipa uitata de timp spre tine alerg..alerg..te pierd..

 

Music for light moments..

Pentru ca e dimineata hai sa ne trezim usor..usor..usor..cu Dead crystal – dj nooz

Sleepy but happy! Happy happy happy!

Cat sunt de norocoasa ca din cand in cand gasesc oameni asemanatori mie, oameni care se bucura de lucruri marunte, veseli, oameni fara prejudecati si frustrari, oameni care nu stau prea mult pe ganduri cand apare provocarea si zic wtf?! viata asta tb sa o facem frumoasa! Acum am ajuns acasa si vreau sa spun ca sunt fericita maxim, traiti din plin, fara regrete. Fiecare poate intelege ce vrea din asta, oricum ..I’m sleepy but happy!!!

aaa, era sa uit , am primit un cadoas – il deschidem de Craciun 😀

The Buleni :))

No comment !

Sunt eu un maniac??

Probabil ca da

First of the year

Nu stiu de ce, dar trezeste sentimente de ura si putere in mine, am ascultat-o si mi s-a facut pielea de gaina..

Boiler room

Pentru agentii de vanzari prin telefon