Si m-as mai duce!

Ce faci cand, din varii motive, te opresti din fuga? Eu mi-am spus – ei asta e, acum ai timp sa te odihnesti, sa-ti rezolvi din treburi, sa-ti pui ordine in ganduri, ordine in viata.

Si m-am odihnit, putin sambata, si mi s-a parut atat de ciudat sa ma trezesc la 10 dimineata si sa fiu acasa, si sa fie liniste, nu tu valuri, nu tu fosnete de frunze, susur de rau sau strigate de pescarusi. Liniste si ..atat!

Clar nu e pentru mine linistea asta din jur! Asa ca repede o cafea mare si muzica in urechi – si mi-am pus un pic de ordine in ganduri, si mi-am rezolvat din treburi si tot mi-a mai ramas o multime de timp. Ce fac eu cu atat timp?! Ti-am zis ca daca m-as opri din fuga as simti bataile timpului pe langa fata!

Ajunge cu atata introspectie si reflectat, si ploaia asta ma topeste! Duminica n-am mai rezistat – cum s-a oprit ploaia, manata de dorul nebun de duca, am plecat acolo unde ma duce dorul cel mai mare – nu la mare, nu la munte, nu pe carari prin paduri de vis, nu pe ape turcoaz, ci pe asfaltul uscat care ma duce spre „acasa”..si acolo m-am odihnit cu adevarat ca sa pot sa fug din nou. Si daca maine ar fi ultima calatorie, ultima „fuga”, ultima evadare din oras, ultima evadare din mine, atunci „acasa” sa fie!

 

Reclame

Scrie un comentariu

Din categoria Muzica

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s